„40 de zile pentru viață” sau pași spre limitarea drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor din România

30.03.2015 / 17:54 / Noutăți

[Articol redactat de Alexandra Columban, ACTEDO, și preluat de ASTRA Network, publicație europeană pe tema drepturilor sexuale și a sănătății reproductive.]

 

Timp de mai bine de o lună, Capitala europeană a tineretului a fost martora unui discurs ostil în privința sănătății sexuale și reproductive a femeilor și a drepturilor fundamentale ale acestora. Ceea ce a declanșat totul este, deloc surprinzător, problema avortului. La inițiativa unui cuplu greco-catolic, câteva zeci de persoane s-au alăturat mișcării internaționale „40 de zile pentru viață”, o campanie anti-avort care a avut loc între 18 februarie și 29 martie a.c. Susținătorii campaniei s-au adunat zilnic în fața Clinicii de Ginecologie Dominic Stanca, din centrul orașului, unde s-au rugat în tăcere și au arborat mesaje anti-avort precum „Fiecare viață este un dar de la Dumnezeu”, „Femeile merită mai mult decât avortul”, „O voce pentru cei fără voce”. Mesaje asemănătoare au fost purtate în 22 martie, când aproape 2000 de oameni au participat la „Marșul pentru Viață” în Piața Unirii. Campania s-a dovedit a fi de succes, atrăgând voluntari în principal prin intermediul unui site dedicat evenimentului și al rețelelor de socializare.

Intențiile clare ale campaniei de a limita drepturile sexuale și reproductive ale femeilor, precum și de a le blama pentru întreruperea unei sarcini nedorite au întâmpinat rezistență în rândul unei secțiuni a populației clujene. Deși în număr mai mic și mai puțin organizați, grupuri de activiști pro-alegere (pro-choice) au reacționat prin ștanțarea următoarelor mesaje pe pereții clinicii: „Îți respect religia, respectă-mi alegerea”, „Corpul meu, alegerea mea!”, „Copii doriți, nu decreței”. De altfel, consecințele tragice ale Decretului 770 din 1966 par a fi fost șterse cu buretele din memoria protestatarilor anti-avort, care închid ochii în fața celor aproape 10.000 de femei care au murit ca urmare a complicațiilor survenite din pricina chiuretajelor ilegale și a celor câteva mii de femei care au decedat la naștere (în anii 1980, România avea cea mai mare rată a mortalității materne din Europa, de circa trei ori mai ridicată decât celei de a doua clasate). Aceste statistici sunt ignorate și de câteva din ziarele locale, care etichetează mesajele pro-alegere ca „vandalism”.

pic1
Deși, parțial, succesul celor „40 de zile pentru viață” poate fi atribuit unei foarte bune organizări, nu se poate nega faptul că România este martora unui nou val de conservatorism de factură religioasă – un fenomen care nu pare a fi contracat de eforturile ONG-urilor și activiștilor seculari sau pentru drepturile omului.

Alexandra Columban, ACTEDO